Etichete
FETÍCĂ s.f. Valerianella locusta*. Plantă anuală de mici dimensiuni cu flori micuțe alb-albăstrui aparținând familiei Valerianaceae. Frunzele, ovale, de culoare verde închis, cresc în rozetă până la 30 cm. Au o textură moale și sunt comestibile – cu un gust caracteristic de miez de nucă nouă.
Fetica crește în flora spontană în toate zonele cu climat temperat, din Europa până în Asia de Vest, Caucaz și Africa de Nord, fiind cunoscută mediului rural din vremuri ancestrale. În România, la țară, era numită și salata-mielului sau salată-de-câmp. Fetică este o forma populară a diminutivului lui fată, similar lui fătucă sau fetiță – paralela fiind făcută probabil din cauza aspectului delicat al plantei.
La un moment dat, în orașe, consumul de fetică a fost ăriidat uit. Astăzi, termenul italian valeriană a ajuns să îl înlocuiască pe cel vechi românesc odată cu ‘redescoperirea’ plantei prin intermediul hypermarketurilor, care au transplantat aici obiceiuri și produse ‘occidentale’.
În Europa vestică, fetica a fost vândută în piețe ca plantă de consum de pe la sfârșitul secolului XVII, după ce Jean-Baptiste de La Quintinie, grădinarul oficial la curtea lui Ludovic al XIV-lea, a introdus-o în meniul regal, propulsând-o pe drumul spre faima pe care a atins-o în epoca modernă. În varianta cultivată, astăzi, se poate întâlni pe toate continentele, fiind una dintre cel mai comercializate salate de consum.
Pentru că are tendița de-a crește și a dezvolta semințe foarte repede la temperaturi calde, este cultivată mai ales ca salată de toamnă și iarnă. Rezistă bine în medii semiaride fără să fie pretențioasă la apă. Frunzele de fetică conțin de 3 ori mai multă vitamina C decât salată, pe lângă caroten, vitamina E, B6 și B9 și omega 3. Sunt mai bune când frunzele sunt tinere, înainte ca planta să înflorească. Au un gust plin și satisfăcător și sunt delicioase în salate mixte, sau în cele în care sunt ingredientul principal. Merg minunat ca garnitură simplă lângă legume pregătite la cuptor, sau cărnuri marinate.
În spațiul german, fetica era numită rapunzel și se speculează că de la această plantă Frații Grimm și-au denumit personajul de poveste.
Numită comercial valeriană din cauza numelui împrumutat din italiană, fetica nu este același lucru cu ‘adevărata’ valeriană, Valeriana Officinalis, planta medicinală cu efecte calmante mai degrabă cunoscută sub acest nume.
*În unele cărți sau articole ce folosesc ca referință publicații mai vechi de 1973 mai este numită Valerianella olitoria.
