Etichete

, , ,

Blinii-de-salcam.pngDimineață, în timp ce ultimii întârziați părăseau orașul spre părțile lor natale, înghesuiți pe la toate ieșirile, eu mă găseam în iarbă până la genunchi, udă încă după ploaia de aseară, culegând flori de salcâm și primind botezul copacilor care se scuturau de apă.

Anul acesta este prima dată când fac blinii de salcâm, căci la noi în familie nu se obișnuia. Prin alte părți oamenii mai fac, dar nu cred că este un obicei comun și probabil este firesc având în vedere că salcâmul (Robinia pseudoacacia) nu este o specie autohtonă, ci una adusă tocmai din Americi, asemeni altora care au devenit astăzi atât de comune, încât nu ne putem imagina viața fărăă ele.

Aceste flori, cufundate în aluat lichid și prăjite în baie de ulei încins, sunt numite ba gogoșele de salcâm, ba frigănele, unii le mai zic șoricei sau tempura (după termenul japonez). Dar puțini știu, și nici eu n-aveam habar până de curând, că în limba română avem un termen pentru genul ăsta de preparat, păstrat din slavă și regăsit și-n limbile vecinilor noștri: blinie, blinii = ”un fel de mîncare făcut dintr-un aluat ca al clătitelor” (DLRLC, 1955-1957 și ”(Mold.) un fel de jumări” (Șăineanu, 1929).

Bliniile mele de salcâm au fost făcute după cum urmează:

  • 250 gr de făină (o cană)
  • 200 gr lapte integral
  • 150 gr bere albă neflitrată (recomand Bere artizanala Sikaru)
  • 50 gr zahăr (2 linguri)
  • 2 ouă de țară
  • 1 păstaie vanilie
  • 1 lingură rom bun (I love Havana Club)
  • 1 linguriță sare

Înainte să vă apucați de prăjit, pregătiți la îndemână:

  1. într-un tuci puneți la încins 2 căni de ulei (rapiță sau floarea soarelui)
  2. acoperiți un platou, pe care veți scoate bliniile, cu mai multe straturi de hârtie de bucătărie absorbantă.
  3. țineți la îndemână un clește sau o pensetă de bucătărie cu care veți scoate bliniile din ulei. Paletele rețin prea mult ulei și de aceea nu le recomand.

Se amestecă ingredientele într-un bol mare, până la omogenizare, folosind un tel. Florile se cufundă pe rând în aluat, se scurg până nu mai picură, apoi se cufundă, tot pe rând, în baia de ulei încins. Se țin, întorcându-le pe cealaltă parte, până se rumenesc frumos. Cam două minute de fiecare. În fine, se scot pe hârtia absorbantă.

Din cantitatea de aluat de mai sus vor ieși suficiente blinii pentru un lighean întreg. Se servesc cu zahăr pudră pe deasupra, sau, și mai bine, cu înghețată de vanilie.

Sunt niște mici bombe calorice, vă avertizez, dar, măcar o dată pe an, merită cu prisosință!