Etichete

, , , , , , , , , ,

arum-maculatum.jpg

Dacă vă aventurați zilele acestea prin pădurile de foioase veți întâlni, cu siguranță, această specie erbacee care domină puțina vegetație verde deja apărută. Este vorba de Arum maculatum, sau, după unul dintre numele sale populare, rodu pământului.

Astăzi, toate părțile plantei sunt considerate toxice, dar în vremurile vechi rădăcinile acestei plante erau folosite – de cine se pricepea să le prepare anume – ca leac pentru tratarea unui număr de afecțiuni, în special pentru eliminarea viermilor intestinali. Tuberculii plantei, rotunzi și ușor alungiți, rar mai mari ca oul de porumbel, au coaja maroniu închis și interiorul alb, care proaspăt tăiat elimină o substanță lăptoasă, foarte toxică în stare crudă.

Acești tuberculi conțin, pe lângă subtanțele care îi fac otrăvitori în stare proapătă, și o mare cantitate de amidon și, uscați într-un mod anume, apoi transformați în pudră, sau bine copți sau fierți, devin comestibili, căci componentele lor toxice, prin tratament termic, se transformă în substanțe inofensive – dar metodele precise de preparare s-au pierdut și nu vă sfătuiesc să faceți asta fără un studiu amănunțit în prealabil.

Istoria ne povestește că a fost o vreme când pudra obținută din aceste rădăcini era preparată sub forma unei băuturi asemănătoare salepului (o băutură la mare căutare în secolele trecute, și ea obținută din pulberea unei rădăcini de orhidee sălbatică). Și mai știm că la un moment dat a existat un loc pe lumea asta (insula Portland, UK) unde rodul pământului a fost tranformat într-o întreagă afacere: din tuberculii preparați după o metodă locală se obținea o pudră sau făină numită Portland Sago, care se exporta în toată lumea și era folosită în industria cosmetică și alimentară. Astăzi nici la ei, nici la noi, aceste rădăcini nu se mai consumă.

În rest, și frunzele și fructele (niște bobițe roșii lucioase) sunt foarte otrăvitoare.

Rodu-pământului, aron (Trans.), barba-lui-Aron, călindar (Banat), cocoșoaică, mărceț (Trans), piciorul-vițelului, porumbu-cucului (Mehed.), timp (Banat), ungureancă. [fr. gouet, pied-de-veau; g. Aren, Aronsstab, Aronswurz, Zehrwurz]. Arum maculatum L. Plantă erbacee, veninoasă din fam. Araceae, rizom tuberculos, alb, foarte avut în feculă; frunzele radicale, lung-pețiolate, hastate, sagitate, cu lobii bazilari apropiați, sunt lucitoare, verzi și uneori cu pete brune; din mijlocul frunzelor iese o tulpină scapiformă, terminată printr-un spadice drept, înconjurat de o spată de culoare verde-gălbue; florile monoice, cele femele grupate la baza spadicelui, deasupra lor se află florile mascule și cele rudimentare; spadicele în formă de maciucă, este mai scurt decât spata, și de o culoare purpuriu-violacee. Crește prin păduri umbroase și umede de la câmpie și din munți. Aprile-Mai.” (Zacharia Panțu, Plantele cunoscute de poporul roman, 1906)