Etichete

, , , , , ,

sorg8

SORG. Sorghum bicolor (sinonim cu Sorghum vulgare). Plantă din familia Poaceae (numită în unele surse Gramineae), ce poate crește și până la 3 m, cu tulpina plină de măduvă şi formată din 9 până la 15 internoduri, cu frunze late și lungi, asemănătoare porumbului și cu inflorescențe sub formă de panicul cu ramificaţii mai lungi sau mai scurte în funcţie de varietate. Într-un panicul se găsesc peste 1500 de flori.

Varietăți naturale și hibrizi moderni

Sorghum este un gen ce cuprinde numeroase specii de ierburi înalte, anuale și perene, unele cultivate pentru grăunțe, altele exclusiv pentru furaj sau întrebuințări industriale ca producția de biomasă, etanol sau confecționarea de mături. La noi în țară – ca de altfel și prin alte părți – majoritatea speciilor din acest gen au un nume generic, deși există diferențe morfologice consistente între specii.

Eu mă voi opri astăzi la Sorghum bicolor, întâlnită uneori în articolele de specialitate și ca Sorghum vulgare – ce mai cunoscută și mai larg răspândită specie cultivată din cadrul acestui gen. Această specie are, la rândul său, câteva varietăți naturale și mai multe soiuri moderne obținute prin hibridizare:

  1. Sorgul pentru boabe (Sorghum bicolor var. sorghum)
  2. Sorgul pentru mături (Sorghum vulgare var. technicum)
  3. Sorgul zaharat (Sorghum bicolor var. saccharatum sau simplificat Sorghum saccharatum)
  4. Sorgul furajer, cunoscut și ca iarba de Sudan (Sorghum sudanense)

După morfologia paniculului şi a boabelor, sorgul cuprinde două tipuri: cu panicul răsfirat (așa cum sunt varietățile saccharatum, technicum și sudanese) şi cu panicul dens (varietatea sorghum).

sorg2 sorg10

La noi se cultivă câteva tipuri de hibrizi dezvoltați autohton, dar și varietăți importate. Avem în țară chiar și un centru de cercetare – Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea – unde au fost înregistrate cu scop comercial mai multe soiuri hibride:

  • Sorg hibridizat cu iarbă de Sudan – Tutova, Tereza, Tinca (schimbat în Catinca printr-un ordin al Ministerului Agriculturii din 2007)
  • Hibrizi de sorg zaharat – Roza, Doina, Prut, soiurile Fundulea și Carmen
  • Hibrizi de sorg de mături – Siret, Denisa și Donaris

Producători internaționali încearcă introducerea în agricultura românească a noi specii de sorg hibridizate, cu cantitatea de tanin redusă la zero, dar și cu ameliorări împotriva dăunătorilor, asupra cărora nu am să mă pronunț, neavând suficiente cunoștințe de genetică. Totuși – ca în privința oricăror organisme modificate genetic – prefer să păstrez un grad de scepticism, în special în legătură cu semințele tratate.

Etimologie

În ciuda tututor numelor tehnice pe care le-am pomenit mai sus aproape toate soiurile sunt cunoscute popular sub numele generic de sorg sau, ocazional, mătură. Regional, prin Transilvania și Moldova, sorgul de mături se mai numește tătarcă, iar în Republica Moldova iarba de Sudan este cunoscută și ca sudancă. O altă specie de sorg, Sorgum halopense, cultivat ca plantă furajeră, este numită costrei.

Numele de sorg din limba română și sorghum din limbile internaționale vin din latina medievală: surgum sau suricum – la rândul lor derivate din latina antică, unde Syricum însemna iarbă de Siria.

Răspândire și utilizări

Sorgul este una dintre cele mai vechi cultivate cereale. Probabil că la origine el provine din zona Etiopiei, dar în Antichitate era deja cunoscut în toată lumea veche.

Astăzi este cultivat în peste 90 de țări, pe 5 continente, fiind, după cum spuneam, a 5-a cultură ca importanță la nivel planetar. Peste jumătate din producția internațională de sorg este destinată alimentației (boabele ca atare și folosite în făinurile compozite destinate panificaţiei glutenice şi aglutenice, sucul dulce extras din tulpini, utilizat la fabricarea siropului, oţetului şi a altor produse alimentare). Apoi, în jur de 40%, obținerii de furaje animaliere (masă verde, fân, siloz, pelete furajere). Procentele rămase se adresează industriei producătoare de materii de consum, iar veleitățile sorgului sunt numeroase – din sorgul zaharat şi cel de mături se obțin combustibili lichizi, solizi și gazoşi, energie electrică și termică, se poate fabrica hârtie, materiale textile și plastice, materiale de construcție, perii de uz casnic, mături și împletituri.

sorg12

La noi în țară, sorgul este cultivat relativ puțin, iar numărul de hectare cultivate cu sorg au scăzut în ultimele decenii, de la perioada de apogeu, în anii 70 (când a fost înființat și Institutul de la Fundulea). Totuși, este de bănuit că, forțați de împrejurări, agricultorii români vor adopta tot mai mult ”noile” culturi de sorg, care poate fi printre cele mai bune soluții odată cu iminenta transformare climatică la nivel Balcanic într-una mai caldă și aridă.

Plantele de sorg preferă tocmai acele zone cu climat cald – câmpiile din sudul Munteniei şi Olteniei, Câmpia Banatului şi Câmpia Centrală a Moldovei, având, în mare parte, acelaşi areal de răspândire ca şi porumbul cu care se aseamănă din multe puncte de vedere, dar față de care dovedește un grad mai ridicat de beneficii ce urmează să fie dovedite în timp.

Rădăcina sorgului este puternic dezvoltată, ajungând la peste 1m adâncime. Aceasta explică rezistenţa la secetă îndelungată și adaptarea la condiții de mediu nepropice altor culturi.

Utilizări culinare

Asemeni altor cereale, boabele de sorg sunt compuse din amidon (70%), proteine (10%) și grăsimi vegetale (3%). Însă, spre deosebire de porumb, sorgul este bogat în complexul de vitamine B și beta-caroten care este convertit în vitamina A de către organism. Este, de asemenea, bogat în antioxidanți.

În funcție de varietate culoarea boabelor poate varia de la alb la roșu si brun-închis, nuanțe dată de prezența taninului, substanță care inhibă asimilarea proteinelor. De aceea se caută sorg cu conținut redus de tanini.

Parte comestibilă sunt boabele. Ele se consumă fierte în mâncăruri sau salate calde, făcute floricele, sau se macină sub formă de făină care se poate folosi ca atare sau amestecată cu alte tipuri de făină.

sorg1

Iată cum se consumă sorgul în țările cu tradiția acestor culturi:

  • În  Africa și America Centrală, făina de sorg este frămîntată, iar din acest aluat nedospit se fac tortillas, biscuiți și pâine.
  • Tot în țările africane se face un fel de terci care seamănă cu mămăliga.
  • În țările occidentale sorgul devine tot mai cunoscut și cumpărat de cei interesați de o alimentație sănătoasă și diversificată. Datorită lipsei de gluten este foarte promovat ca făină pentru pâine, aluat de pizza, paste sau prăjituri.
  • În multe regiuni calde ale globului boabele sunt lăsate la fermentat și folosite pentru obținerea unui tip de alcool.

sorg8 Pilaf de sorg cu ciuperci fripte în tigaie de fontă.

sorg6Sorg cu pulpă și semințe de dovleac.

sorg7Salată caldă de sorg cu sfeclă, dovleac și bacon.

sorg3Pâine din făină de sorg.

sorg11Clătite din făină de sorg.

sorg9Supă de curcan cu sorg și varză furajeră (kale).

sorg4Pandișpan cu afine și semințe de sorg.

sorg12Fiertură de sorg cu ghimbir și chilli.

În fine, varietatea Sorghum saccharatum este prelucrată pentru obținerea unui îndulcitor natural, gros ca melasa lichidă, care lăsat la uscat se solidifică.

sorg5