Etichete

patison3

PATISÓN s.n. Curcubita pepo var. patisoniana sau convar. melopepo var. radiata – în funcție de diferite clasificări. Patisonul este o varietate de dovleac văratic, asemănătoare cu dovlecelul, atât în privința caracteristicilor botanice, a cerințelor de cultură cât și a utilizării culinare. Se dezvoltă sub formă de tufă cu înălțimea aproximativă de 1 m, are o rădăcină pivotantă, puternică şi o tulpină care poate creşte atât pe verticală cât şi ca târâtoare. Fructele patisonului au dimensiuni mici, delicate și o formă sferică-turtită cu marginile vălurite, care le aseamănă cu o farfurie-zburătoare de jucărie. Culoarea poate varia de la alb-verzui, la galben intens și verde-închis, cu flori portocalii mari, asemănătoare cu a celorlalte specii de dovleac – și ele de asemenea comestibile.

patison1

Planta este originară de pe continentul nord-american, unde a fost cultivată și selecționată de-a lungul a sute de ani de triburile amerindiene. În secolul 17, ea a fost adusă în Europa și s-a răspândit de la un an la altul spre est, astfel că deja în secolul 18 era bine-cunoscută și la noi.

Dar, în ciuda faptului că la un moment dat prinsese în grădinăritul românesc, iar unor grădinari și grădinărese poate că nu am să le spun nimic nou, patisonul este puțin cunoscut în prezent la noi în țară, unde nu este comercilizat în mod frecvent și nici întâlnit și consumat pe cât ar merita această legumă.

Cuvântul românesc este o traducere directă a termenului din limba franceză pâtisson, care la rândul său derivă dintr-un cuvânt provensal ce descrie o prăjitura coaptă în formă sferică.

Spre deosebire de dovlecel, pulpa patisonului este mult mai densă, mai fină și mai crocantă, iar gustul său se apropie mai mult de cel al castraveților. Fructele se consumă de când încep să aibă 3-4 cm până la dimensiunea matură care atinge 10-12 cm, iar în cazuri excepționale chiar și 20 cm.

patison4

Patisoanele proaspete sunt mai puțin perisabile decât dovleceiil și se pot păstra timp mai îndelungat. Au un conținut mare de fibre, proteine, minerale, celuloză, amidon, vitamina A, B3 și C, calciu, potasiu, magneziu, fier și zinc și o cantitate scăzută de glucide, ceea ce le face legume dietetice. Fructele tinere sunt mai bogate în majoritatea componentelor chimice și mai sărace în celuloză și silice în comparație cu cele mature, ceea ce le face superioare calitativ.

Patisonul se pretează la prepararea unei largi game culinare, în modalități similare dovlecelului, dar trebuie reținut că datorită conținutului mai mare de fibre, patisonul are nevoie de un timp ceva mai lung de gătire în comparație cu dovlecelul.Poate fi gătit sub formă de salate calde (în prealabil fiert sau gătit la aburi), în zacuscă, cu sosuri, inăbușit, gratinat, păjit, pane, sub formă de crochete sau chifteluțe, copt, umplut cu brânză, orez sau carne, supă-cremă, ghiveci sau pilaf. În unele părți se murează în oțet. Posibilitățile sunt multe și țin mai mult de imaginație.

patison9Pilaf cu patison și salvie.patison8Patison și alte legume stropite cu mujdei și fripe pe grătar.patison7Frigărui de patison și ciuperci.patison6Patison gratinat.patison5Supa de patison.patison2Patisoane pane.