Etichete

, , , ,

morcovi1

MÓRCOV s. m. Daucus carota sativa. Plantă rădăcinoasă bienală, aparținând familiei Apiaceae. Rădăcinile se înscriu într-un spectru de culori de la violet la galben, trecând prin roșu, alb și, cea mai răspândită dintre ele, portocaliu. În rădăcină morcovul stochează zaharuri ce, împreună cu frunzele crescute în rozetă, ajută planta să dezvolte în al doilea an o tulpină ce poate crește până la 2 m, în vârful căreia apare o înflorescență de forma unei umbrele întoarse, compusă dintr-o multitudine de floricele albe care sunt purtătoarele semințelor. Acest tip de floare a dat numele inițial al familiei, Umbelliferae, denumire pe care este posibil să o întâlniți în unele clasificări mai vechi.

morcovi6

Cuvântul românesc morcov a fost preluat de la populațiile slave care s-au așezat în spațiul carpatic prin secolul 7. Îl folosesc încă bulgarii, sârbii, slovenii și rușii. O altă denumire uzuală până în secolul trecut, carotă, provenea din latină, care la rândul ei și-a însușit termenul antic grecesc karoton, moștenit din limbile străvechi indo-europene, în care ker însemna corn. Morcovul nu este o plantă uitată, de fapt la nivel mondial se produc anual peste 20 de milioane de tone de morcovi pentru consum, dintre care jumătate se cultivă în China. Însă am decis să îl includ în lista ierburilor ignorate pentru că astăzi aproape toți am uitat că frunzele morcovului sunt comestibile și, în plus, sunt delicioase. Nici eu nu am știut acest lucru până recent, când curiozitatea m-a împins să aflu mai multe. Și am descoperit că, în ciuda unor dezbateri semi științifice, frunzele de morcov pot fi consumate crude în salate sau preparate în nenumărate feluri. De atâtea ori am adus acasă morcovi minunați din piață sau culeși din grădină și frunzele aveau un miros superb, aromat și proaspăt. Parcă cu regret le tăiam și le aruncam la coș, așa cum am vazut că făceau mama și bunica mea, fără să chestionez vreun moment obiceiul.

Acum știu că frunzele conțin cantități bogate de potasiu, clorofilă, caroten și vitamina K. Au o aromă sofisticată cu o nuanță amăruie și textură crocantă, proaspătă. Mai nou, descopăr că gustul amărui, considerat ”rău” de cultura occidentală, rămâne apreciat de cele mai multe bucătării tradiționale și sunt convinsă că și bucătăria românească veche a știut să-i vadă odată valoarea. Astăzi, amăruiul este un acquired taste, cum se întâmplă de exemplu cu ciocolata neagră, iar cei care ”îndrăznesc” să-l adopte ajung să nu mai renunțe niciodată la el. Ca și în cazul altor ierburi, frunzele sunt cu atât mai bune cu cât sunt mai tinere. Tulpinile fibroase pot fi evitate în momentul în care le mărunțim așa cum facem cu pătrunjelul. Iată câteva modalități de-a încerca frunzele de morcov:

  • Folosiți-le ca verdeață pentru salate sau mâncăruri.
  • Puteți prepara un excelent pesto de frunze de morcov, făcut în blender cu usturoi verde, sare, ulei de măsline și o mână de migdale proaspăt prăjite. Acest pesto (există mai multe rețete pe internet) va fi minunat cu bruschete, ca sos pentru paste sau pe carne făcută la grătar.

morcovi5

  • În storcătorul de fructe puneți împreună morcovi și frunze, pentru un suc detoxifiant și revigorant. Dulceața din rădăcini va fi temperată atât cât trebuie de frunzele verzi.
  • Încercați-le sote alături de ardei gras și bacon crocant abia fript în tigaie.
  • Sau ce spuneți de legume (sau fasole, ori rădăcinoase) fierte în apă cu ierburi de grădină și suc de frunze de morcov?

morcovi4

  • Există și o rețetă de infuzie de frunze de morcov care este recomandată în cazul crampelor stomacale. Are un parfum și un gust delicate iar, în plus, combate gazele și este indicat ca remediu în cazul viermilor intestinali.

morcovi2

  • Supa de frunze pare a fi o specialitate apreciată; am atașat în link-urile de mai jos câteva idei de preparare pe care le-am cules de pe internet.

morcovi3

O practică tradițională era mestecarea frunzelor de morcov în cazul sângerărilor gingivale, a aftelor și pentru o respirație plăcut mirositoare.
Îmi imaginez că obiceiul de-a arunca frunzele are ca motiv credința că sunt necomestibile, iar mai departe datorită asocierii cu cucuta, o rudă nu chiar atât de îndepărtată a morcovului sălbatic. Plantele din familia Apiaceae, ca morcovul și hasmațuiul, au flori și frunze care seamănă mult între ele, iar la rândul lor cu această plantă mult evitată de oameni. Cum știm, cucuta este extrem de toxică: din ea a fost preparată băutura care l-a ucis pe Socrate acum 2400 de ani.
Dar frunzele de morcov, la fel ca cele de țelină, pătrunjel, coriandru, hăsmățui, mărar, fenicul, sunt comestibile, delicioase și vă fac bine.

Surse: